Cum învăţăm pentru examenul „Strategii de resocializare”..

Foarte simplu, ce-i drept.

Te înarmezi cu mult ness cu aromă de rom în varianta minunatei mele prietene, Ada sau cu mult ceai cu aromă de fructe în varianta minunatei de mine, adică subsemnata şi porneşti la drum. Se ia o oră rezonabilă, să zicem ora 24 că la această minunată oră, eu şi cu Ada dăm randament pentru că noi suntem păsări de noapte, se amestecă cu 5 cursuri, o carte intitulată „Aziluri” de Goffman şi o definiţie a riscului şi a recidivei şi rezultă toată materia învăţată pentru mâine la ora 10 când trebuie să ne prezentăm la examen.

Dar înainte de examen, bineînţeles, ne strângem la o bârfă, afară, împreună cu minunaţii colegi alături de o ţigară şi jur că Ada este salvarea mea pentru că de fiecare dată, ea, bună la suflet cum este, îmi oferă o ţigară sau două, depinde de starea în care o prind. Oricum, ea este o drăguţă mereu.

Partea cea mai frumoasă este după examen când râdem de mama focului de orice prostie care ne iese pe gură, iar să îl auzi pe Dan cântâm Paraziţii la ieşirea din sala este genial. Sau să o auzi pe Raluca că ne ceartă că iar ieşim ultimii. Ei, asta este. Lumea mai are şi de corectat sau mai adaugă ceva prin test. Well..sunt multe soluţii, dar nimic nu se compară cu zilele în care ne strângem toţi patru: eu, Raluca, Ada şi Dan şi stăm la poveşti la o ţigară. Ada şi cu mine fumăm, iar ceilalţi doi fumează pasiv. Dar nu mai contează nimic atunci când suntem noi patru. Suntem cei 4 fantastici şi o să îmi fie dor de ei.

Gata cu gluma. Mă întorc frumos la învăţat. Se anuntă o seară foarte lungă.

Au revoir, momentan. Mă întorc mai târziu.