RSS

Arhivele lunare: Aprilie 2012

9

În roşii pârguite
şi cireşe alin răsărite din floare,
în nectar de fragi
şi pâinea rumenă de-acasă,
mi se deschid dureros în piept
porţile dorului.

Florile de acasă înfloresc mai târziu
şi curcubeului îi fură
mai puţină culoare,
de aceea e mai albastru cerul
şi iarba verde de acasă.

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 19, 2012 în Iluzii pe o foaie de hartie

 

Ea

Ieri am cunoscut-o, după câteva săptămâni în care am împărţit poezii, versuri şi muzică.
Păr castaniu cu şuviţe roşiatice.
Ochi albaştri, superbi, melancolici, inteligenţi.
Zâmbet frumos, cald.
O prezenţă minunată care te cucereşte de la primul zâmbet şi de la prima îmbrăţişare.
Feminină.
Poartă ochelari, dar îi stă foarte bine chiar dacă ea nu îi suportă. Îi scoate în evidenţă inteligenţa cu care este înzestrată.
M-a întâmpinat cu un zâmbet în momentul în care am intrat în cafenea. Mă aştepta şi o iert pentru întâmplarea amuzantă care s-a petrecut în acea zi. Am râs şi am început să stăm de vorbă de la cele mai mici chestii până la chestiile profunde care ni s-au întâmplat în viaţă. A devenit mai puternică şi a învăţat să nu-i mai pese de ceea ce crede lumea despre ea. Este ea, un om frumos, care creşte minunat şi îmi doresc să îi fiu alături pentru că nu pot suporta că cineva o va face să sufere. De ce ai vrea să faci rău unui înger? Nu pot înţelege asta şi nu vreau să o văd plângând. Este frumoasă când râde, are ochii strălucitori atunci când vorbeşte despre poezie, muzică, pian, chitară, cărţi. Are Luna în privire şi mi-o imaginez la marginea unui lac ascultând foşnetul frunzelor, iar din depărtare se aude sunetul viorii şi al pianului. Se mişcă în ritmul muzicii cu părul fluturându-i în vânt. O zână.
Astăzi, am cunoscut altfel.
Un copil.
Drag, simpatic, drăguţ.
Este atât de drăguţă când este somnoroasă încât îţi vine să o îmbrăţişezi non-stop.
Păr rebel, uşor îndreptat, acoperindu-i puţin ochii.
Ochii..la fel de frumoşi. Expresivi şi jucăuşi.
Zâmbet delicat, timid.
Am mers la un cappucino bun, bun şi am depănat amintiri din liceu. Mi-a povestit despre peripeţiile din liceu, iar eu mi-am amintit de perioada în care făceam numai tâmpenii pe acolo. Am vorbit despre cutiuţe muzicale, filme şi cărţi. Are un talent fantastic în a povesti şi aş asculta-o zile întregi şi nu m-aş plictisi. Mi-a vorbit despre o carte scrisă de Herman Hesse şi am fost fascinantă de felul în care vorbea despre ea. Am ascultat-o şi simţeam cum mă poartă într-o lume de mult uitată de mine, mi-am imaginat povestea, scenele, totul şi am rămas fără cuvinte în faţa ei. Conversaţiile cu ea sunt ca o gură bună de aer curat. Te resuscitează fizic şi psihic.
M-am despărţit de ea cu greu, cu o îmbrăţisare şi cu promisiunea că ne vom vedea curând şi sunt convinsă că se va întâmpla asta.
Ea este muza mea, zâna mea, minunea mea din altă lume.
Mi-a devenit prietenă şi îmi doresc să îi fiu alături. Vreau să o văd crescând, zâmbind şi bucurându-se de viaţă. Merită din plin!!
O aştept la Bucureşti.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 13, 2012 în Pentru prieteni..