RSS

Arhive pe categorii: Pentru prieteni..

Ea

Ieri am cunoscut-o, după câteva săptămâni în care am împărţit poezii, versuri şi muzică.
Păr castaniu cu şuviţe roşiatice.
Ochi albaştri, superbi, melancolici, inteligenţi.
Zâmbet frumos, cald.
O prezenţă minunată care te cucereşte de la primul zâmbet şi de la prima îmbrăţişare.
Feminină.
Poartă ochelari, dar îi stă foarte bine chiar dacă ea nu îi suportă. Îi scoate în evidenţă inteligenţa cu care este înzestrată.
M-a întâmpinat cu un zâmbet în momentul în care am intrat în cafenea. Mă aştepta şi o iert pentru întâmplarea amuzantă care s-a petrecut în acea zi. Am râs şi am început să stăm de vorbă de la cele mai mici chestii până la chestiile profunde care ni s-au întâmplat în viaţă. A devenit mai puternică şi a învăţat să nu-i mai pese de ceea ce crede lumea despre ea. Este ea, un om frumos, care creşte minunat şi îmi doresc să îi fiu alături pentru că nu pot suporta că cineva o va face să sufere. De ce ai vrea să faci rău unui înger? Nu pot înţelege asta şi nu vreau să o văd plângând. Este frumoasă când râde, are ochii strălucitori atunci când vorbeşte despre poezie, muzică, pian, chitară, cărţi. Are Luna în privire şi mi-o imaginez la marginea unui lac ascultând foşnetul frunzelor, iar din depărtare se aude sunetul viorii şi al pianului. Se mişcă în ritmul muzicii cu părul fluturându-i în vânt. O zână.
Astăzi, am cunoscut altfel.
Un copil.
Drag, simpatic, drăguţ.
Este atât de drăguţă când este somnoroasă încât îţi vine să o îmbrăţişezi non-stop.
Păr rebel, uşor îndreptat, acoperindu-i puţin ochii.
Ochii..la fel de frumoşi. Expresivi şi jucăuşi.
Zâmbet delicat, timid.
Am mers la un cappucino bun, bun şi am depănat amintiri din liceu. Mi-a povestit despre peripeţiile din liceu, iar eu mi-am amintit de perioada în care făceam numai tâmpenii pe acolo. Am vorbit despre cutiuţe muzicale, filme şi cărţi. Are un talent fantastic în a povesti şi aş asculta-o zile întregi şi nu m-aş plictisi. Mi-a vorbit despre o carte scrisă de Herman Hesse şi am fost fascinantă de felul în care vorbea despre ea. Am ascultat-o şi simţeam cum mă poartă într-o lume de mult uitată de mine, mi-am imaginat povestea, scenele, totul şi am rămas fără cuvinte în faţa ei. Conversaţiile cu ea sunt ca o gură bună de aer curat. Te resuscitează fizic şi psihic.
M-am despărţit de ea cu greu, cu o îmbrăţisare şi cu promisiunea că ne vom vedea curând şi sunt convinsă că se va întâmpla asta.
Ea este muza mea, zâna mea, minunea mea din altă lume.
Mi-a devenit prietenă şi îmi doresc să îi fiu alături. Vreau să o văd crescând, zâmbind şi bucurându-se de viaţă. Merită din plin!!
O aştept la Bucureşti.

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 13, 2012 în Pentru prieteni..

 

Pentru un suflet cald..

Era o perioadă în care credeam că am pierdut jumătate din mine, jumătate din tot ceea ce însemna eu, dar cu timpul, am descoperit că acea parte nu am pierdut-o ci era adormită. Şi am reuşit să o trezesc, spre bucuria mea, cu ajutorul unei prietene. Datorită ei, am reuşit să mă reîntorc la o veche pasiune, o pasiune care mă lasă să iau orice formă vreau, să călătoresc spre alte lumi, să îmi depăşesc limitele. Am redescoperit scrisul.

Mulţumesc frumos, Raluca! >:D<

Îţi mai aminteşti cum zboară fluturii?

Îţi mai aminteşti cum zboară fluturii?

aripi de sidef

sclipire de tristeţe

pe o floare uitată de timp

scăpată pe un mormânt

presărat cu lacrimi?

Îţi mai aminteşti cum plâng zânele?

picături de gheaţă

pe o tulpină moartă,

iar ciucuraşii de speranţă

zburdă fericiţi

pe o piatră învolburată?

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Martie 13, 2010 în Pentru prieteni..

 

Post cu dedicatie…

Pentru ca minunatele mele nebune, Diana si Stefy, nu au reusit sa gaseasca nicaieri continuarea a doua replici de la o piesa de teatru, subsemnata, Andrada zisa si Funny Bunny, merita toate aplauzele si laudele pentru ca a gasit faimoasa continuare. Delectati-va cu aceste replici:

Diana: Ei hai tato!

Stefy: Poftim de!

Andrada: Tato, nu mai pofti ca ti se apleaca!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Octombrie 25, 2009 în Pentru prieteni..

 

Crizanteme pentru tine..

Demonul meu drag, poezia aceasta este pentru tine şi pentru că ai fost alături de mine atunci când am avut nevoie de tine şi m-ai ascultat. Miss you, my sweet sister of the Night and I hope to see you soon. Very soon. >:D<  >:D<.

Înger

Ai încercat să opreşti
izvorul lacrimilor mele
să mă faci să zâmbesc
reducându-l la tăcere.

Ai vrut să mă vezi fericită
să pot îngropa tristeţea în mine,
să pot uita de toate
şi să nu mă mai gândesc la moarte.

Ai sperat că mă voi trezi
din coşmarul disperării mele
am vrut să fii salvarea mea,
iar asemeni Phoenix-ului, să pot reînvia.

Ai devenit înger
al Domnului mesager,
protejându-mă de disperare
făcând loc fericirii
care va deveni nemuritoare.

Pentru mine, eşti lumina
care m-a salvat de întuneric
făcând să pară tot mai îndepărtată
lumea mea mirobolantă.

Presar asupra ta petale de albă crizantemă,
în semn de mulţumire, te îmbrăţişez cu drag
rugându-te să mă ierţi,
dacă ţi-am părut un simplu coşmar.

 
3 comentarii

Scris de pe Iulie 20, 2009 în Pentru prieteni..